De toate pentru toti: Gradinarit

Altoire trandafir

În perioada iunie-iulie puteţi face altoirea trandafirilor, cu metoda în ochi crescând, care este una dintre cele mai simple. Această operaţiune o efectuaţi în perioada când măceşii şi trandafirii sunt plini de flori şi are avantajul că până toamna mugurii cresc şi se vede rapid rezultatul prinderii.

Portaltoiul trebuie să aibă grosimea la colet de cel puţin 7-8 mm. Altoirea o faceţi cu briceagul cu spatulă bine ascuţit. Dezgropaţi măceşul la colet şi ştergeţi cu o cârpă curată. Cu ajutorul briceagului faceţi o tăietură până la lemn imediat sub colet, în locul cel mai neted şi sub forma literei „T“ (o tăietură transversală de 1 cm şi alta longitudinală de 2 cm). Imediat desprindeţi cu briceagul puţin marginile tăieturii longitudinale şi coaja unde veţi introduce ochiul cu mare grijă, să nu se rupă coaja. Apoi desprindeţi ochiul pe care îl introduceţi imediat sub coaja portaltoiului şi legaţi cu rafie. Alegeţi ochiul de la trandafirul pe care doriţi să-l înmulţiţi şi îl tăiaţi cu briceagul pornind de jos în sus (de la1,5 cm de ochi în partea de jos şi 0,5 cm în partea de sus).

El trebuie decupat numai cu coajă şi fără lemn. Ochiul tăiat îl aplicaţi numai de codiţă şi îl băgaţi imediat sub coaja portaltoiului pentru a nu-l ţine deloc în contact cu aerul. După ce l-aţi introdus, tăiaţi partea superioară a ochiului la nivelul inciziei orizontale de pe portaltoi, cu atenţie, ca să nu tăiaţi lemnul portaltoiului, apăsaţi cu degetul şi-l legaţi imediat strâns pentru a pune în contact părţile tăiate.

Portaltoiul îl muşuroiţi până deasupra ochiului cu cel puţin 5-8 cm cu pământ afânat şi umed. După 7-8 zile se poate face verificarea prinderii. Dacă peţiolul cade uşor la prima atingere, e bine după 15 zile să desfaceţi legăturile.

ALTOIREA POMILOR

Altoirea prin oculatie este o metoda foarte veche de altoire si continua sa fie cea mai des folosita. Desi exista cateva variante de apicare a acestei metode, principiul este acelasi: sub o deschidere practicata in scoarta portaltoiului se amplaseaza un fragment din scoarta altoiului care contine un mugure al acestuia. Cele mai cunoscute metode de oculatie sunt: oculatia in ochi dormind, oculatia in ochi crescand, oculatia inelara, oculatia cu placa intermediara.

Oculatia in ochi dormind

O conditie importanta in vedereaaplicarii oculatiei este desprinderea cu usurinta a scoartei port-altoiului. Pentru aceasta, perioada optima este situata in lunile iulie-august. Nu trebuie sa se inteleaga ca in restul anului este imposibil sa poata fi dezlipita scoarta de pe lemn. Sunt destule cazuri in care oculatia se practica la inceputul primaverii, cu altoi recoltati atunci si cu un oarecare procent de reusita. Iulie-august este, insa, perioada optima cand desprinderea scoartei de lemn are loc cu raniri minime ale tesutului de cambiu. In general, in pepiniere se altoiesc in luna iulie- prunul, piersicul, parul, gutuiul si cateva soiuri de mar. In august, sunt altoiti marul, ciresul si visinul.

Pe portaltoi se alege locul de practicare a inciziei in forma de T. Acesta se va afla intr-o zona de scoarta neteda, situata la 10-15 cm de la sol in cazul portaloilor obtinuti vegetativ si la 6-7 cm de la sol in cazul celor obtinuti generativ. Este preferabil ca altoiul sa fie aplicat spre directia din care sufla vatul predominant. Se va curata scoarta de pamant cu ajutorul unei carpe uscate si se va practica incizia in forma de T doar din doua taieri consecutive: prima, orizontala, va avea lungimea de aproximativ 1 cm, iar cea de-a doua, verticala, lunga de 3 cm. nu se va dezlipi inca scoarta pe cele doua laturi ale taieturii verticale. Se va urmari doar taierea scoartei, nu si patrunderea in tesutul lemnos. Din recipientul de pastrare se scoate primul fragment de lastar-altoi care, obligatoriu, a fost deja fasonat in momentul recoltarii: frunzele indepartate, lasand doar 1 cm de petiol, verful nelignificat si baza indepartata. Intru-cat dintr-un lastar fasonat pot fi preluate atatea fragmente-altoi cati muguri contine, se recomanda inceperea cu primul mugure de la varf. Se prinde cu mana stanga ramura-altoi, astfel incat varful acesteia sa iasa din palma, in interior, 3-4 cm. patru degete ale mainii drepte vor apuca manerul briceagului iar degetul mare va sprijini ramura la iesirea acesteia dinpalma stanga. Preferabil, dintr-o singura miscare se va detasa mugurele altoi.

Conditiile obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca un mugure altoi apt de a fi folosit sunt urmatoarele:

- taietura in scoarta nu trebuie sa atinga nucleul mugurelui (radacina acestuia inspre interior);

- scutisorul cu mugurele altoi trebuie sa contina tesut de cambiu pe o suprafata cat mai mare;

- nu trebuie antrenat decat foarte putin tesut lemnos.

Daca la examinare rezulta ca taietura a fost prea superficiala si ca a fost atins nucleul mugurelui, se renunta la utilizarea acelui scutisor cu mugurele altoi. Daca se constata ca a fost antrenat prea mult lemn,acesta va fi indepartat cu grija si, in functie de reusita, scutisorul se va utiliza sau nu.

Atunci cand se considera ca scutisorul cu mugurele altoi este apt pentru a fi aplicat pe portaltoi se trece la dezlipirea scoartei in zona inciziei in forma de T.

Pentru aceasta se foloseste varful lamei briceaguluide altoit si numai in caz de desprindere cevca mai anevoiasa se va utiliza spatula aflata pe partea opusa a varfului lamei. Baza scutisorului (mugurele orientat in sus) se introduce in partea superioara a deschiderii in T si se apasa usor scutisorul in jos fara a atinge mugurele. Cand acesta nu mai inainteaza, nu se va mai insista prin fortare. Daca, in final, o parte a portiunii de scoarta a ramas deasupra taierii orizontale a inciziei T, atunci scutisorul va fi scurtat astfel incat sa patrunda perfect in interior.

Operatia urmatoare consta in legarea zonei de altoire cu rafie sau benzi speciale de altoit. Legarea incepe de la partea superioara si va ocoli foarte atent mugurele.

Rezultatele concludente ale operatiei de altoire pot fi oferite cam dupa 3 saptamani. Starea petiolului frunzi aflate pe scutisor este foarte concludenta: daca petiolul a cazut singur sau daca se desprinde la cea mai usoara atingere, sunt semne ca altoiul s-a prins. Daca, dimpotriva, petiolul est euscat dar se edsprinde greu de scutisor care, la randul lui, are un aspect uscat, prinderea este putin probabila.

Altoirea in ochi crescand

Se executa intocami ca si altoirea in ochi dormind dar este aplicata la inceputul lunii mai, folosind ramuri recoltate inca in toamna. Scutisorul se introduce sub scoarta direct de pe lama briceagului fara al atinge cu mana.

Oculatia inelara

Comparativ cu alti pomi fructiferi, scoarta de nuc est emai groasa, distanta de la stratul tesutului de cambiu fiind seminifcativ mai mare. Preintr-o taiere limitata in lungime la aproximativ 30 mm a scutisorului-altoi nu se va putea reusi prinderea decat a unei suprafete mici de tesut cambial. Acesta este motivu pentru care, in acest caz, se practica o fereastra dreptunghiulara in scoarta portaloiului iar pe ramura de altoi se preia un ffragment de scoarta de aceleasi dimensiuni cu care se astupa fereastra portaltoiului.

Oculatia inelara se aplica pe trunchi la diverse inaltimi dar si pe ramificatiile principale alecoroanei. In acest din urma caz, pe o ramificatie pot fi plantati chiar mai multi altoi, pornind de la o distanta de aprox. 40 cm de la punctul de ramificare din tulpina. Altoirea se poate face si din lemn de mai multi ani.

Oculatia cu placa intermediara

Exista situatii cand un anumit port-altoi cunoscut ca fiind compatibil cu o anumita specie respinge totusi unul sau mai multe soiuri apartinand speciei respective si le tolereaza pe celelalte. In aceste situatii se poate face o altoire intermediara, dar procedeul necesita timp. In loc sa se execute o altoire intermediara si sa se astepte pana cand altoiul creste suficient pentru a fi el insusi altoit, se intercaleaza o placuta preluata de pe lastratul intermediar si se amplaseaza intre altoi si portaltoi.

In despicatura T se introduce, mai intai, placa intermediara, iar peste ea, placa altoi pana la jumatate. In continuare, cele doua palci se imping impreuna in pozitie definitiva. Legarea se face ca in cazul oculatiei clasice.

Altoirea Chip

Aceasta metoda de altoire este, intr-un fel, un hibrid intre altoirea prin oculatie si cea copulativa.

Altoirea prin oculatie presupune utilizarea unui fragment de scoarta care contine un singur mugure altoi si nu trebuie sa contina tesut lemnos. Altoirea Chip foloseste tot un fragment de ramura cu un tesut mugure, dar acest altoi poate contine si o anumita cantitate de tesut lemnos.

Metoda Chip se poate aplica iarna, primavara dar si vara. Dupa ce loculd e altoire a fost ales pe trunchi la inlatime de 10-15 cm fata de sol se degajeaza zona de posibilii lastari si se curata locul cu o carpa. Prima taietura se aplica portaltoiului transversal pe ax, sub un unghi de apoximativ 20 de grade cu orizontala. Aceasta taietura va avea o profunzime de cel putin 3 mm. Se muta lama briceagului deasupra acestei taieturi cu 3-4 cm. se practica o taiere pierduta condusa in asa fel incat finalul ei sa intalneasca capatul interior al primei taieturi. Fragmentul detasat cu aceste doua taieturi nu se poate utiliza, deci se arunca in final. De pe ramura altoi va trebui sa fie detasat un fragment identic ca marime cu cel detasat de pe portaltoi dar care trebuie sa contina un mugure dispus la jumatate din inaltimea penei altoiului. Pentru aceasta va putea fi folosit fragmentul detasat de pe portaltoi facand masuratorile si insemnarile necesare. Se mai pot face si retusuri, dar important este ca, in final, altoiul trebuie sa se imbine perfect in sectiunea portaltoiului. Se leaga cu banda de polietilena, pornind de la partea superioara si se ocoleste cu grija mugurele. Atunci cand altoirea se face primaara, se recomanda protejarea zonei ranite. Bandajul se va indeparta dupa aprox. 5 saptamani.

Sursa: Pomii fructiferi. Lucrarile de infiintare si intretinere a plantatiilor

Adrian Chira, Lenuta Chira, Florin Mateescu

Ardeii

În cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd.
Soiuri

Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Românesc, Calincov verde, etc.

Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc.

Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin

Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.

Rasadul

Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie.
Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii mai.
Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita.
Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul.
Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat.

Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.

Lucrarile de ingrijire in gradina de legume

Cultivarea legumelor presupune, pe langa lucrarile specifice fiecarei culturi, si lucrari de prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. De acestea ne vom ocupa in continuare.

BOLILE LEGUMELOR

Caderea rasadului

este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.
Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase.
Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate.

BOLILE LA ROSII

Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.
Combatere:
Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.
Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%

- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.

Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian)

Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc.
Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%.

Putregaiul cenusiu

formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.
Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%

Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.
Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.

Septorioza (patarea alba a frunzelor)

Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.
Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.
Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.

Basicarea

fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.
Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.

BOLILE LA ARDEI

Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.

Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.

Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%

Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.
Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.

BOLILE LA VINETE

Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.
Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.

BOLILE LA VARZA

Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida.

Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa.
Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.

BOLILE CEPEI

Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.
Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.

Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.
Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.

BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR

Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.
Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).

Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.

BOLILE FASOLEI

Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.
Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.

Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.
Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.

Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.
Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

BOLILE MAZARII

Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.
Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.
Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.

BOLILE SALATEI

Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.
Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.

Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste.
Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.

BOLILE CARTOFULUI

Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.
Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.

DAUNATORII LEGUMELOR

Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice

Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.
Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp.

Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa.
Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%, Sinoratox 0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%.

Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca.
Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu Sinoratox 0,15% si Carbetox 0,1%.

Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze.
Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%.

Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze.
Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%, Diazinon 0,15%.

Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida.
Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul.

Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida.
Combaterea se face la fel ca la buha verzei.

Gandacul de Colorado adultul este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.
Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunate cu mana inainte de a depune oua.

Cultura tomatelor in solarii si rasadnite.

Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite.
In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 - 3 saptamani, comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis.

Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti, fasole urcatoare, varza, pepeni galbeni etc. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor, ardeiului si vinetelor.

De aceea, la cultura in solarii, cand urmeaza dupa acestea, este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului.

Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare, fertilizarea de baza cu 50 - 80 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 400 - 500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu, mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 - 30 cm cu MSS 1,4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.

Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa verde, dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste, se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).

In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a arcurilor deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul constructiv.
La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0,15 mm.
Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului.
Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul, ceapa verde sau salata.
Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu, se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor.

Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica.

Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar, din hibrizi timpurii.

Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.

Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire, iar la 8 - 10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de 8 cm, sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm.
Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire, astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare.

Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice, iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Desigur, datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Intre randuri se lasa 70 cm, iar intre plante pe rand 30 cm, daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Tomatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini adventive.

Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie, intretinerea solului si conducerea plantelor.

Dupa plantare se uda local fiecare planta, cu circa 0,5 l apa pentru a nu se raci solul.
In continuare, irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare, in mod repetat, la interval de 5 - 7 zile, cu norme de udare de 250 - 400 m³/ha.

Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin inchise, aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. In jurul orei 16, solariile se inchid. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.

Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III.

Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre rasaduri, cat si pe rand. Prin prasile se combat si buruienile. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata.

Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu araci.

Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza.

Carnitul se face dupa 3 - 5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 - 8 inflorescente pentru ciclul prelungit.

Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor.

Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie, pentru ciclul scurt si pana in septembrie, pentru ciclul prelungit.

Productia medie este de 40 - 45 t/ha la ciclul scurt si de 50 - 60 t/ha in ciclul prelungit.

Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase.

Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 - 15 aprilie, se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn, fier beton sau plastic, peste care se asaza folie de polietilena de 0,05 mm grosime.

In zilele calduroase se face aerisirea. Protejarea dureaza circa 3 saptamani, dupa care tunelele se desfiinteaza.

Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm, se aplica lucrari obisnuite de ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea se face dupa 2 - 3 inflorescente. In felul acesta se pot obtine 4 - 5 kg fructe/m², iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A CAPSUNILOR

        Capsunul este o planta perena, cu o durata de viata de 3-5 ani, in care poate da 2-4 recolte de fructe dar s-a demonstrat ca este rentabila si cultura anuala ca si cea multianuala. In sistemul de cultura anuala, capsunul se planteaza vara, in iunie-iulie utilizand stoloni refrigerati.
        In primavara anului urmator (mai iunie) plantele rodesc abundent dupa care se defriseaza.
        Capsunul da fructele cele mai mari la prima, si eventual a doua fructificare.
        Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe masura ce imbatranesc plantele devin mai sensibile la atacul bolilor si daunatorilor iar terenul este invadat de buruieni dintre care pir, palamida, volbura.
        De aceea, reinnoirea plantatiilor de capsun la intervale mai scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infectie precum si la mentinerea potentialului biologic si productiv al plantelor la un nivel ridicat.
        Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fata de cele ale plantelor mai in varsta. Productia anuala de capsune a unui hectar de cultura este de 15-25 t, in functie de soiuri.
        Pana la infiintarea culturii anuale de capsun in iunie-iulie, terenul se foloseste pentru o alta cultura.

Pe randuri, distanta de plantare este de 15-20 cm. Daca se aplica irigarea prin aspersiune, plantarea se face in benzi de cate doua randuri distantate intre ele la 25-30 cm, iar distanta intre benzi este de 75-80 cm, daca nu se planteaza in randuri simple la 75-80 cm distanta intre randuri si 15-20 cm intre plante.

Capsunul se poate planta manual, cu plantatorul, situatie in care se face in prealabil marcarea randurilor cu marcatorul( la culturile de gradina cu doi tarusi si o sfoara de lungimea rindului).
In momentul plantarii solul trebuie sa fie suficient de umed, irigat in prealabil. Acest lucru se realizeaza perfect daca aveti o instalatie de irigat cu picatura : daca se iriga terenul cu doua ore inainte se realizeaza astfel si marcarea locurilor de plantat prin umezire.

Stolonii se fasoneaza nu si cei refrigerati care au trecut deja prin aceasta operatie. Urmeaza mocirlirea care se face cu un amestec de pamant galben, balega de bovine si apa, bine omogenizate pana la consistenta unei smantani, care se fixeaza bine pe radacini. (Se introduc stolonii individual nu mai multi odata, cu radacinile in mocirla pregatita). Eventual, in amestecul de mocirlire se va introduce si un fungicid. Se va evita atingerea frunzelor si a mugurelui cu mocirla. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul si prin continutul ei in substante hormonale favorizeaza cresterea radacinilor. De asemenea, ea reprezinta si un aport de azot de care planta va beneficia imediat dupa plantare

grija ca mugurele central sa ramana neacoperit cu mocirla. Nu este bine ca stolonii sa fie insirati pe rand pe o distanta mare deoarece se usuca mocirla de pe radacini, ceea ce ingreuneaza plantarea si prinderea stolonilor. Se va avea grija la adancimea de plantare astfel incat sa nu se acopere cu pamant mugurele central. In caz contrar, rozetele chiar daca se prind nu pornesc in crestere sau vegeteaza anevoios. Daca din contra, rozetele sunt plantate prea sus, ele sufera din cauza secetei.

        Dupa plantare, la 2-3 zile are loc verificarea si completarea golurilor, acolo unde stolonii nu s-au prins. Cu cat procentul de goluri este mai mare, cu atat productia va fi diminuata. Procentul de goluri din plantatie nu trebuie sa depasesca 1%. De aceea se pastreaza cativa stoloni stratificati, adica se pun la distante mai mici intr-un loc special de unde ii vom scoate si vom completa eventualele goluri.
        Alte lucrari importante sunt prasilele, care se executa mecanic (cu sapa) sau cu ajutorul unor erbicide administrate in solutie, cu ajutorul pompelor de stropit si irigarea (udarea culturii).
                Cultura multianuala a capsunului dureaza de obicei 3 ani, fiind introdusa intr-un asolament de 7-8 ani. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomanda aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd.

Plantatiile multianuale de capsun pot fi infiintate toamna, primavara sau vara.
        Plantarea de toamna - din a doua decada a lunii august pana la mijlocul lui octombrie - da rezultate bune in zonele cu ploi suficiente, precum si in conditii de irigare.
        Pana la sfarsitul toamnei plantutele reusesc sa inradacineze bine si sa isi dezvolte rozeta de frunze dar de regula nu formeaza muguri florali. Datorita acestui fapt, anul urmator plantarii este fara rod, sau cu productie nesemnificativa (1-2 t/ha).
        Plantarile efectuate toamna tarziu, dupa 15 octombrie, dau de regula rezultate negative intrucat plantele nu se dezvolta suficient, iar radacinile lor raman la suprafata spre sfarsitul iernii.

Plantarea de primavara, in martie aprilie, este indicata in zonele nordice cu primaveri umede si toamne secetoase, precum si in zonele unde stratul de zapada nu se mentine pe sol decat un interval scurt de timp. In anul plantarii, nu se obtin fructe. Se recomanda chiar ca eventualele inflorescente care apar sa fie suprimate, pentru a nu stanjeni dezvoltarea plantelor influentand negativ recolta anului urmator.
Plantarea de vara, intre 15 iulie si 15 august, cu stoloni refrigerati sau recoltati direct din camp da rezultatele cele mai bune si in cultura multianuala intrucat plantele se dezvolta bine pana toamna, diferentiaza suficient mugurii floriferi si dau o recolta mare inca de anul urmator. Astfel, se pot obtine in decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. Plantarea de vara impune efectuarea irigarii si o asigurare a materialului saditor de calitate.

SFATURI

Dupa fiecare fertilizare solul se iriga.

Faceti indepartarea stolonilor de 4 ori pe an, pentru a preveni epuizarea plantelor si scaderea productiilor.

Boli si daunatori la capsun

        Viroze
        Sunt multe viroze la capsun, unele se transmit prin intermediul cicadelor, afidelor sau al nematozilor, altele se gasesc in stare latenta, cum este cazul patarii frunzelor - Strawberry motley virus, de aceea se recomanda utilizarea de stoloni liberi de virusuri si arderea materialului infectat.
        Alte viroze sunt patarea inelara, mozaicul arabic, rasucirea frunzelor, incretirea frunzelor, etc..

        Micoze

        - Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. In Romania bola a fost descoperita de E. Docea in naul 1958, intr-o cultura langa Bucuresti. Ataca frunzele, florile si fructele. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara, care capata pete rosiatice. Fungicide: Karathan 0,1%, Topsin 0,07%, Benlate 0,06%, etc.
        - Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Este o boala foarte periculoasa. Plantele pierd din vigurozitate, frunzele de la baza raman ofilite. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Plantele se ofilesc total si se usuca.
        - Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. Ataca rizomul la nivelul coletului, pedunculii si caliciul florii, dar mai ales fructele. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. Fructele atacate prezinta pete brunii, iar pulpa se intareste si devine amaruie. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate.
        - Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Este o boala mai rar intalnita.
        - Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Este cea mai raspandita boala a capsunului, desi exista soiuri rezistente. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici, rosiatice spre violaceu, care capata un contur cenusiu inchis. Ciuperca poate ierna in resturile infectate.
        - Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae, Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. Ataca limbul foliolelor, pedunculii si caliciul florilor. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate, de culoare rosu-violacee. Petele cu timpul se maresc si se unesc, iar culoarea lor devine negricioasa. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate.
        - Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda, si poate distruge 80% din recolta. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate.
        - Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii.

        Carabusul de mai - Melolontha melolontha
        Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol, unde rod radacinile plantelor.

        Viermele sarma - Agriotes vestulatus
        Traieste in sol si roade radacinile plantelor.

        Masuri de prevenire si combatere

        Masurile culturale: Controlul solului, inca de la infiintarea plantatiei, privitor la existenta larvelor de carabus de mai, a rozatoarelor, coropisnitelor si nematozilor.
        Masurile fizico-mecanice: Eliminarea si arderea plantelor infectate. La terminarea recoltarii, este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. Frunzele cosite vor fi arse.
        Masuri chimice: In luna aprilie, de la inceputul vegetatiei, se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii, patarii albe si a putregaiului. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice, la nevoie sau profilactic.
        Recoltarea capsunelor
        La capsune maturarea este esalonata prin urmare recoltarea acestora se face in mai multe reprize. Capsunele nu mai evolueaza in coacere dupa recoltare, ele raman exact in stadiul in care au fost culese.
        Datorita continutului mare in apa, capsunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales in conditii cu umiditate excesiva, capsunele devin sensibile la mucegaiuri si putregaiuri.
        Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare, cum ar fi cutiile din plastic.
        Fructele destinate consumului direct in stare proaspata se culeg cu tot cu caliciu, acesta se indeparteaza daca fructele urmeaza a fi procesate.
Lucrari infiintare cultura.

nr	Denumire lucrare	Perioada executie
1	Arat	VI, sau IX
2	Maruntit aratura	III,sauVI ,sau ,IX
3	Mocirlit stolonii	III sau VI sau IX
4	Plantat stolonii	III sau VI sau IX
	Lucrari in anul plantarii
5	Irigat de 4- 7 ori	III-X ( de la plantare pana in octombrie )
6	Prasit	La 2 saptamani de la plantare
7	Indepartarea florilor si filamentelor de cate ori apar	In 1-2 sau 3 reprize
8	Tratamente 3-4	Primul cu zeama bordeleza 0,5% cand apar 3-4 frunzulite iar urmatoarele la avertizare

Aratura.

Terenul trebuie sa fie nivelat pentru a evita baltirea apei (se imbolnavesc plantele)

Fertilizarea inainte de aratura pentru a asigura elementele nutritive 40 to/ha gunoi de grajd, 200kg/ha superfosfat si 200 kg sare potasica. Ingrasamintele se imprastie inainte de a face aratura .

Daca terenul contine viermi albi, viermi sarma trebuie combatuti cu Heclotox3 25-75kg/ha sau Lindatox 3,idem. Daca nu-i starpiti riscati sa pierdeti cultura.

Adancimea araturii 28-30cm.

Maruntirea se face gradinareste si este foarte importanta.

Mocirlirea stolonilor asigura prinderea stolonilor fara goluri. Consta in inmuierea radacinilor fiecarei plante intr-o mocirla consistenta facuta din apa, balega de vaca proaspata si pamant lutos. Mocirla este cea care stimuleaza emiterea de radacini noi si asigura substantele necesare hranirii plantei la inceput. Stolonii mocirliti se duc cu o ladita la locul de plantare. Nu trebuie lasati la soare sau in vant.

Plantarea.

Cea mai buna prindere se realizeaza primavara si vara. Se va respecta adancimea, coletul stolonului sa fie la nivelul solului. Daca plantati mai la suprafata, plantele vor suferii de seceta vara si ger iarna. Daca plantati prea adanc poate putrezi mugurele.

Atentie la pozitia radacinilor: sa fie perfect verticala si dreapta(sa nu fie indoite).

Operatia de plantare 1 -se face cu un plantator gropita;

2- se introduce stolonul in groapa cu plantatorul

3- se strang radacinile pe intreaga lor lungime( adica sa vina in contact cu pamintul nu numai la suprafata). Altfel planta se va usca.

LUCRARI EXECUTATE IN AN ROD.

Primavara foarte devreme se face greblarea energica a culturii resturile vegetale fiind scoase din cultura si arzandu-se.

Fertilizarea suplimentara traditionala cu 300kg/ha azotat de amoniu 2/3 primavara foarte devreme si 1/3 dupa recoltare.

Mobilizare sol pe intervalul dintre randuri si pe rand cu sapa sau harletul.. Se face erbicidare sau se scot buruienile.

Combatere boli si daunatori.

Se face un tratament cu zeama bordeleza dupa greblare si cand au aparut primele frunzulite. Alte tratamente se fac la avertizare.

Mulcirea cu paie se face cand florile se detaseaza de planta si au inaltimea de 10 cm.

Este obligatorie si necesara pentru a avea fructe curate. Paiele se aseaza sub plante sub forma unui strat continuu. La 1ha sunt necesare 8to paie.

Cosirea plantelor se executa imediat dupa recoltare. Resturile vegetale se scot din cultura si se ard.

Irigarea capsunariei se face pana in partea a doua a verii chiar si dupa cosire. In cazuri de seceta chiar si in timpul recoltarii.

Recomandam tehnologia Kemira cu ingrasaminte Ferticare care au un continut ridicat de elemnete nutritive, microelemente usor asimilabile, nivel scazut de saruri, cu o structura cristalina, obtinute din materii prime ecologice.

Fiind 100% solubile in apa le puteti folosii si pentru fertirigare si la fertilizari foliare. Elementele nutritive se asimileaza foarte usor prin radacini si foliajul plantelor.

Mentin curate instalatiile de udare evitand infundarea lor. Obs –la pregatirea solutiilor se incepe intotdeauna cu dizolvarea ingrasamintelor Ferticare.

Ferticare I face parte din familia ingrasamintelor cu continut cresc rezistenta plantelor, stimuleaza cresterea vegetativa, imbunatatesc legarea, ritmul de coacere si rezistenta la pastrare. Au nivel scazut de saruri (o concentratie ridicata saruri dauneaza plantelor).

Exista mai multe retete recomandate de tehnologia Kemira.cu fertilizari de pornire si fertirigari.

Tehnologie fertilizare capsun ( cu rezultate f. bune pe un teren cu instalatie picurare in anul de rod) pentru un sol mediu aprovizionat.

Perioadele critice in aprovizionarea cu elemente nutritive sunt:

inradacinarea si formarea inflorescentelor cand planta e incarcata deja cu fructe.

Atunci trebuie ajutata .

-Ferticare I 0,15% - o data pe saptamana la inflorit;

-Ferticare II 0,1% - o data pe saptamana pana la legare fructe;

-Azotat de Ca 0,1% - o data pe saptamana;

-Ferticare III 0,08% - pana la recoltare o data pe saptamana;

-Azotat de Ca 0,06% - o data pe saptamana .

Aceasta reteta asigura formarea unor inflorescente puternice o buna legare, o cultura uniforma, bine incheiata si rezistenta, un echilibru intre vegetativ si generativ pe tot parcursul perioadei de vegetatie.

O schema de fertilizare in an infiintare cultura ( teren cu instalatie picurare) .

Suprafata - 1500 mp.

Ferticare I – 12 zile, 2 kg/zi

Se asigura o inradacinare puternica a plantelor.