Altoire
trandafir
În perioada iunie-iulie puteţi face altoirea trandafirilor,
cu metoda în ochi crescând, care este una dintre cele mai simple. Această
operaţiune o efectuaţi în perioada când măceşii şi trandafirii sunt plini de
flori şi are avantajul că până toamna mugurii cresc şi se vede rapid rezultatul
prinderii.
Portaltoiul trebuie să aibă grosimea la colet de cel puţin
7-8 mm. Altoirea o faceţi cu briceagul cu spatulă bine ascuţit. Dezgropaţi
măceşul la colet şi ştergeţi cu o cârpă curată. Cu ajutorul briceagului faceţi
o tăietură până la lemn imediat sub colet, în locul cel mai neted şi sub forma
literei „T“ (o tăietură transversală de 1 cm şi alta longitudinală de 2 cm).
Imediat desprindeţi cu briceagul puţin marginile tăieturii longitudinale şi coaja
unde veţi introduce ochiul cu mare grijă, să nu se rupă coaja. Apoi desprindeţi
ochiul pe care îl introduceţi imediat sub coaja portaltoiului şi legaţi cu
rafie. Alegeţi ochiul de la trandafirul pe care doriţi să-l înmulţiţi şi îl
tăiaţi cu briceagul pornind de jos în sus (de la1,5 cm de ochi în partea de jos
şi 0,5 cm în partea de sus).
El trebuie decupat numai cu coajă şi fără lemn. Ochiul tăiat
îl aplicaţi numai de codiţă şi îl băgaţi imediat sub coaja portaltoiului pentru
a nu-l ţine deloc în contact cu aerul. După ce l-aţi introdus, tăiaţi partea
superioară a ochiului la nivelul inciziei orizontale de pe portaltoi, cu
atenţie, ca să nu tăiaţi lemnul portaltoiului, apăsaţi cu degetul şi-l legaţi
imediat strâns pentru a pune în contact părţile tăiate.
Portaltoiul îl muşuroiţi până deasupra ochiului cu cel puţin
5-8 cm cu pământ afânat şi umed. După 7-8 zile se poate face verificarea
prinderii. Dacă peţiolul cade uşor la prima atingere, e bine după 15 zile să
desfaceţi legăturile.
Altoirea prin oculatie este o metoda
foarte veche de altoire si continua sa fie cea mai des folosita. Desi exista
cateva variante de apicare a acestei metode, principiul este acelasi: sub o
deschidere practicata in scoarta portaltoiului se amplaseaza un fragment din
scoarta altoiului care contine un mugure al acestuia. Cele mai cunoscute metode
de oculatie sunt: oculatia in ochi dormind, oculatia in ochi crescand, oculatia
inelara, oculatia cu placa intermediara.
Oculatia in ochi dormind
O conditie importanta in
vedereaaplicarii oculatiei este desprinderea cu usurinta a scoartei
port-altoiului. Pentru aceasta, perioada optima este situata in lunile
iulie-august. Nu trebuie sa se inteleaga ca in restul anului este imposibil sa
poata fi dezlipita scoarta de pe lemn. Sunt destule cazuri in care oculatia se
practica la inceputul primaverii, cu altoi recoltati atunci si cu un oarecare
procent de reusita. Iulie-august este, insa, perioada optima cand desprinderea
scoartei de lemn are loc cu raniri minime ale tesutului de cambiu. In general,
in pepiniere se altoiesc in luna iulie- prunul, piersicul, parul, gutuiul si
cateva soiuri de mar. In august, sunt altoiti marul, ciresul si visinul.
Pe portaltoi se alege locul de
practicare a inciziei in forma de T. Acesta se va afla intr-o zona de scoarta
neteda, situata la 10-15 cm de la sol in cazul portaloilor obtinuti vegetativ
si la 6-7 cm de la sol in cazul celor obtinuti generativ. Este preferabil ca
altoiul sa fie aplicat spre directia din care sufla vatul predominant. Se va
curata scoarta de pamant cu ajutorul unei carpe uscate si se va practica
incizia in forma de T doar din doua taieri consecutive: prima, orizontala, va
avea lungimea de aproximativ 1 cm, iar cea de-a doua, verticala, lunga de 3 cm.
nu se va dezlipi inca scoarta pe cele doua laturi ale taieturii verticale. Se
va urmari doar taierea scoartei, nu si patrunderea in tesutul lemnos. Din
recipientul de pastrare se scoate primul fragment de lastar-altoi care,
obligatoriu, a fost deja fasonat in momentul recoltarii: frunzele indepartate,
lasand doar 1 cm de petiol, verful nelignificat si baza indepartata. Intru-cat
dintr-un lastar fasonat pot fi preluate atatea fragmente-altoi cati muguri
contine, se recomanda inceperea cu primul mugure de la varf. Se prinde cu mana
stanga ramura-altoi, astfel incat varful acesteia sa iasa din palma, in
interior, 3-4 cm. patru degete ale mainii drepte vor apuca manerul briceagului
iar degetul mare va sprijini ramura la iesirea acesteia dinpalma stanga.
Preferabil, dintr-o singura miscare se va detasa mugurele altoi.
Conditiile obligatorii pe care trebuie
sa le indeplineasca un mugure altoi apt de a fi folosit sunt urmatoarele:
- taietura in scoarta nu trebuie sa
atinga nucleul mugurelui (radacina acestuia inspre interior);
- scutisorul cu mugurele altoi trebuie
sa contina tesut de cambiu pe o suprafata cat mai mare;
- nu trebuie antrenat decat foarte
putin tesut lemnos.
Daca la examinare rezulta ca taietura
a fost prea superficiala si ca a fost atins nucleul mugurelui, se renunta la
utilizarea acelui scutisor cu mugurele altoi. Daca se constata ca a fost
antrenat prea mult lemn,acesta va fi indepartat cu grija si, in functie de
reusita, scutisorul se va utiliza sau nu.
Atunci cand se considera ca scutisorul
cu mugurele altoi este apt pentru a fi aplicat pe portaltoi se trece la
dezlipirea scoartei in zona inciziei in forma de T.
Pentru aceasta se foloseste varful
lamei briceaguluide altoit si numai in caz de desprindere cevca mai anevoiasa
se va utiliza spatula aflata pe partea opusa a varfului lamei. Baza
scutisorului (mugurele orientat in sus) se introduce in partea superioara a
deschiderii in T si se apasa usor scutisorul in jos fara a atinge mugurele.
Cand acesta nu mai inainteaza, nu se va mai insista prin fortare. Daca, in
final, o parte a portiunii de scoarta a ramas deasupra taierii orizontale a
inciziei T, atunci scutisorul va fi scurtat astfel incat sa patrunda perfect in
interior.
Operatia urmatoare consta in legarea
zonei de altoire cu rafie sau benzi speciale de altoit. Legarea incepe de la
partea superioara si va ocoli foarte atent mugurele.
Rezultatele concludente ale operatiei
de altoire pot fi oferite cam dupa 3 saptamani. Starea petiolului frunzi aflate
pe scutisor este foarte concludenta: daca petiolul a cazut singur sau daca se
desprinde la cea mai usoara atingere, sunt semne ca altoiul s-a prins. Daca,
dimpotriva, petiolul est euscat dar se edsprinde greu de scutisor care, la
randul lui, are un aspect uscat, prinderea este putin probabila.
Altoirea in ochi crescand
Se executa intocami ca si altoirea in
ochi dormind dar este aplicata la inceputul lunii mai, folosind ramuri
recoltate inca in toamna. Scutisorul se introduce sub scoarta direct de pe lama
briceagului fara al atinge cu mana.
Oculatia inelara
Comparativ cu alti pomi fructiferi,
scoarta de nuc est emai groasa, distanta de la stratul tesutului de cambiu
fiind seminifcativ mai mare. Preintr-o taiere limitata in lungime la
aproximativ 30 mm a scutisorului-altoi nu se va putea reusi prinderea decat a
unei suprafete mici de tesut cambial. Acesta este motivu pentru care, in acest
caz, se practica o fereastra dreptunghiulara in scoarta portaloiului iar pe
ramura de altoi se preia un ffragment de scoarta de aceleasi dimensiuni cu care
se astupa fereastra portaltoiului.
Oculatia inelara se aplica pe trunchi
la diverse inaltimi dar si pe ramificatiile principale alecoroanei. In acest
din urma caz, pe o ramificatie pot fi plantati chiar mai multi altoi, pornind
de la o distanta de aprox. 40 cm de la punctul de ramificare din tulpina.
Altoirea se poate face si din lemn de mai multi ani.
Oculatia cu placa intermediara
Exista situatii cand un anumit
port-altoi cunoscut ca fiind compatibil cu o anumita specie respinge totusi
unul sau mai multe soiuri apartinand speciei respective si le tolereaza pe
celelalte. In aceste situatii se poate face o altoire intermediara, dar
procedeul necesita timp. In loc sa se execute o altoire intermediara si sa se
astepte pana cand altoiul creste suficient pentru a fi el insusi altoit, se
intercaleaza o placuta preluata de pe lastratul intermediar si se amplaseaza
intre altoi si portaltoi.
In despicatura T se introduce, mai
intai, placa intermediara, iar peste ea, placa altoi pana la jumatate. In
continuare, cele doua palci se imping impreuna in pozitie definitiva. Legarea
se face ca in cazul oculatiei clasice.
Altoirea Chip
Aceasta metoda de altoire este,
intr-un fel, un hibrid intre altoirea prin oculatie si cea copulativa.
Altoirea prin oculatie presupune
utilizarea unui fragment de scoarta care contine un singur mugure altoi si nu
trebuie sa contina tesut lemnos. Altoirea Chip foloseste tot un fragment de
ramura cu un tesut mugure, dar acest altoi poate contine si o anumita cantitate
de tesut lemnos.
Metoda Chip se poate aplica iarna,
primavara dar si vara. Dupa ce loculd e altoire a fost ales pe trunchi la
inlatime de 10-15 cm fata de sol se degajeaza zona de posibilii lastari si se
curata locul cu o carpa. Prima taietura se aplica portaltoiului transversal pe
ax, sub un unghi de apoximativ 20 de grade cu orizontala. Aceasta taietura va
avea o profunzime de cel putin 3 mm. Se muta lama briceagului deasupra acestei
taieturi cu 3-4 cm. se practica o taiere pierduta condusa in asa fel incat finalul ei sa
intalneasca capatul interior al primei taieturi. Fragmentul detasat cu aceste
doua taieturi nu se poate utiliza, deci se arunca in final. De pe ramura altoi
va trebui sa fie detasat un fragment identic ca marime cu cel detasat de pe
portaltoi dar care trebuie sa contina un mugure dispus la jumatate din
inaltimea penei altoiului. Pentru aceasta va putea fi folosit fragmentul
detasat de pe portaltoi facand masuratorile si insemnarile necesare. Se mai pot
face si retusuri, dar important este ca, in final, altoiul trebuie sa se imbine
perfect in sectiunea portaltoiului. Se leaga cu banda de polietilena, pornind
de la partea superioara si se ocoleste cu grija mugurele. Atunci cand altoirea
se face primaara, se recomanda protejarea zonei ranite. Bandajul se va
indeparta dupa aprox. 5 saptamani.
Sursa: Pomii fructiferi. Lucrarile de
infiintare si intretinere a plantatiilor
Adrian
Chira, Lenuta Chira, Florin Mateescu
Ardeii
|
În cultura se gasesc 4 feluri
de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca
rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si
hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie
cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de
grajd.
Soiuri
Ardei gras: Galben timpuriu, Export,
Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Românesc, Calincov verde,
etc.
Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb,
Urias dulce, Splendid, Rubin, etc.
Ardei lung: Kapia, Lung românesc,
Medaliat, Cosmin
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca),
Iute de Arad, etc.
Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii mai. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi. |
Lucrarile de ingrijire in
gradina de legume
|
||||||||||||||||||||||||||||||
Cultivarea legumelor
presupune, pe langa lucrarile specifice fiecarei culturi, si lucrari de
prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. De acestea ne vom ocupa in
continuare.
BOLILE
LEGUMELOR
Caderea rasadului
este
o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza,
conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta
se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone
(vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.
Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase. Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate. BOLILE LA ROSII
Mana se
manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe
Combatere: Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute. Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25% - Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.
Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian)
Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%.
Putregaiul cenusiu
formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in
locurile cu leziuni.
Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%
Alternarioza se
manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe
Combatere: stropiri pe
Septorioza (patarea alba a frunzelor)
Pe Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor. Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.
Basicarea
fructelor ataca tulpinile,
frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai
numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.
Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE
LA ARDEI
Mozaicul se
manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete
brune denivelate.
Piticirea se
manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de
Putregaiul negru Boala
se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%
Antracnoza se
manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe
fructe.
Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.
BOLILE
LA VINETE
Patarea bruna a frunzelor si
fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate
si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in
pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.
Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.
BOLILE
LA VARZA
Hernia radacinilor de varza este
o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate
radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand
si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc.
Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida.
Putregaiul uscat al verzei se
manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile
atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa.
Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.
BOLILE
CEPEI
Mana cepei este
boala cea mai frecventa. Pe
Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.
Arsura frunzelor se
manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici,
albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.
Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE
CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR
Mana castravetilor
ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu
puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele
se usuca.
Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).
Fainarea pe
Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.
BOLILE
FASOLEI
Antracnoza fasolei: pe
Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.
Arsura bacteriana este
produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu
ploi repetate. Pe
Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.
Virusul mozaicului se
raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect
mozaicat si se incretesc.
Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.
BOLILE
MAZARII
Mana mazarii se
produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe
fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea
inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar
pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.
Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate. Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.
BOLILE SALATEI
Mana salatei este
favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in
timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe
Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.
Putregaiul cenusiu apare
in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este
atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste.
Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.
BOLILE
CARTOFULUI
Mana cartofului apare
mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete
galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a
frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi
mana se manifesta sub forma de pete brune.
Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani. DAUNATORII LEGUMELOR
Coropisnita
roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice
Limax (melcul
fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata,
etc.
Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp.
Gargarita cepei
produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa.
Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%, Sinoratox 0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%.
Musculita cepei ataca
ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima generatie de larve ataca
frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii,
in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca.
Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu Sinoratox 0,15% si Carbetox 0,1%.
Molia si musca morcovului si
a telinei sunt daunatori ale
caror larve sapa galerii in radacini si
Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%.
Gargarita verzei :
larvele sapa galerii in tulpina si
Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%, Diazinon 0,15%.
Buha verzei este
periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la
brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand
pana la cotor. Ataca si conopida.
Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul.
Fluturele alb al verzei este
de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu
pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene
pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca
atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere, cultura poate fi
distrusa. Ataca si conopida.
Combaterea se face la fel ca la buha verzei.
Gandacul de Colorado adultul
este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa
are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi,
vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane
fara
Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunate cu mana inainte de a depune oua.
Cultura
tomatelor in solarii si rasadnite.
Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se
practica in solarii si chiar in rasadnite.
In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 - 3 saptamani, comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis.
Este bine ca
tomatele sa urmeze dupa castraveti, fasole urcatoare, varza, pepeni galbeni
etc. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor,
ardeiului si vinetelor.
De aceea, la cultura in solarii, cand urmeaza dupa
acestea, este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului.
Pregatirea
terenului se incepe din
toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare,
fertilizarea de baza cu 50 - 80 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 400 - 500
kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu, mobilizarea adanca a solului
la adancimea de 28 - 30 cm cu MSS 1,4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.
Deoarece este
bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa verde, dupa
mobilizarea adanca terenul se marunteste, se modeleaza in straturi inaltate si
se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa
(se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).
In timpul
iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a
arcurilor deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de
tipul constructiv.
La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0,15 mm. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul, ceapa verde sau salata. Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu, se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor.
Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in
rasadnite cu incalzire biologica.
Se folosesc
circa 250 g seminte pentru 1 hectar, din hibrizi timpurii.
Semanatul se
face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.
Se asigura
conditii corespunzatoare de rasarire, iar la 8 - 10 zile de la rasarire se face
repicatul in ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de 8 cm,
sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm.
Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire, astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare.
Plantarea
se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice, iar in cele mai
nordice se continua pana la 5 aprilie. Desigur, datele de plantare se coreleaza
cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Intre randuri
se lasa 70 cm, iar intre plante pe rand 30 cm, daca se realizeaza un ciclu
scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Tomatele se pot planta mai adanc, deoarece
emit usor radacini adventive.
Lucrarile
de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie,
intretinerea solului si conducerea plantelor.
Dupa plantare
se uda local fiecare planta, cu circa 0,5 l apa pentru a nu se raci solul.
In continuare, irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare, in mod repetat, la interval de 5 - 7 zile, cu norme de udare de 250 - 400 m³/ha.
Pentru
mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin inchise,
aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. In jurul orei 16, solariile se
inchid. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.
Fertilizarea
suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima
inflorescenta si la a doua inflorescenta. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex
III.
Solul se
afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre rasaduri, cat
si pe rand. Prin prasile se combat si buruienile. Intervalul dintre randuri se
poate mulci cu folie de polietilena uzata.
Sustinerea
plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu araci.
Copilitul se
aplica saptamanal si se efectueaza radical. Frunzele imbatranite de la baza se
rup si se indeparteaza.
Carnitul se
face dupa 3 - 5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 - 8 inflorescente
pentru ciclul prelungit.
Se aplica
tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a
daunatorilor.
Recoltarea
se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie, pentru
ciclul scurt si pana in septembrie, pentru ciclul prelungit.
Productia
medie este de 40 - 45 t/ha la ciclul scurt si de 50 - 60 t/ha in ciclul
prelungit.
Pentru cei
care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea
tomatelor cu tunele joase.
Rasadurile se
planteaza in jurul datei de 10 - 15 aprilie, se acopera cate 2 randuri cu
arcuri din lemn, fier beton sau plastic, peste care se asaza folie de
polietilena de 0,05 mm grosime.
In zilele
calduroase se face aerisirea. Protejarea dureaza circa 3 saptamani, dupa care
tunelele se desfiinteaza.
Dupa
scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de pamant pana la
grosimea de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm, se aplica
lucrari obisnuite de ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea se face
dupa 2 - 3 inflorescente. In felul acesta se pot obtine 4 - 5 kg fructe/m², iar
rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A
CAPSUNILOR
Capsunul este o planta perena, cu o durata de viata de 3-5 ani, in care poate da 2-4 recolte de fructe dar s-a demonstrat ca este rentabila si cultura anuala ca si cea multianuala. In sistemul de cultura anuala, capsunul se planteaza vara, in iunie-iulie utilizand stoloni refrigerati. In primavara anului urmator (mai iunie) plantele rodesc abundent dupa care se defriseaza. Capsunul da fructele cele mai mari la prima, si eventual a doua fructificare. Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe masura ce imbatranesc plantele devin mai sensibile la atacul bolilor si daunatorilor iar terenul este invadat de buruieni dintre care pir, palamida, volbura. De aceea, reinnoirea plantatiilor de capsun la intervale mai scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infectie precum si la mentinerea potentialului biologic si productiv al plantelor la un nivel ridicat. Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fata de cele ale plantelor mai in varsta. Productia anuala de capsune a unui hectar de cultura este de 15-25 t, in functie de soiuri. Pana la infiintarea culturii anuale de capsun in iunie-iulie, terenul se foloseste pentru o alta cultura.
Pe randuri, distanta de
plantare este de 15-20 cm. Daca
se aplica irigarea prin aspersiune, plantarea se face in benzi de cate doua
randuri distantate intre ele la 25-30 cm, iar distanta intre benzi este de
75-80 cm, daca nu se planteaza in randuri simple la 75-80 cm distanta intre
randuri si 15-20 cm intre plante.
Capsunul se poate planta
manual, cu plantatorul, situatie in care se face in prealabil marcarea
randurilor cu marcatorul( la culturile de gradina cu doi tarusi si o sfoara de
lungimea rindului).
In momentul plantarii solul trebuie sa fie suficient de umed, irigat in prealabil. Acest lucru se realizeaza perfect daca aveti o instalatie de irigat cu picatura : daca se iriga terenul cu doua ore inainte se realizeaza astfel si marcarea locurilor de plantat prin umezire.
Stolonii se fasoneaza nu si cei refrigerati care au trecut deja prin
aceasta operatie. Urmeaza mocirlirea care se face cu un amestec de pamant galben,
balega de bovine si apa, bine omogenizate pana la consistenta unei smantani,
care se fixeaza bine pe radacini. (Se introduc stolonii individual nu mai multi
odata, cu radacinile in mocirla pregatita). Eventual, in amestecul de mocirlire se va introduce
si un fungicid. Se va evita atingerea frunzelor si a mugurelui cu mocirla.
Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul si prin
continutul ei in substante hormonale favorizeaza cresterea radacinilor. De asemenea, ea reprezinta si un aport de azot de care
planta va beneficia imediat dupa plantare
grija ca mugurele central sa ramana neacoperit cu mocirla. Nu este bine ca
stolonii sa fie insirati pe rand pe o distanta mare deoarece se usuca mocirla
de pe radacini, ceea ce ingreuneaza plantarea si prinderea stolonilor. Se va
avea grija la adancimea de plantare astfel incat sa nu se acopere cu pamant
mugurele central. In caz contrar, rozetele chiar daca se prind nu pornesc in
crestere sau vegeteaza anevoios. Daca din contra, rozetele sunt plantate prea
sus, ele sufera din cauza secetei.
Dupa plantare, la 2-3 zile
are loc verificarea si completarea golurilor, acolo unde stolonii nu s-au
prins. Cu cat procentul de goluri este mai mare, cu atat productia va fi
diminuata. Procentul de goluri din plantatie nu trebuie sa depasesca 1%. De
aceea se pastreaza cativa stoloni stratificati, adica se pun la distante mai
mici intr-un loc special de unde ii vom scoate si vom completa eventualele
goluri.
Alte lucrari importante sunt prasilele, care se executa mecanic (cu sapa) sau cu ajutorul unor erbicide administrate in solutie, cu ajutorul pompelor de stropit si irigarea (udarea culturii). Cultura multianuala a capsunului dureaza de obicei 3 ani, fiind introdusa intr-un asolament de 7-8 ani. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomanda aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd. Plantatiile multianuale de capsun pot fi infiintate toamna, primavara sau vara. Plantarea de toamna - din a doua decada a lunii august pana la mijlocul lui octombrie - da rezultate bune in zonele cu ploi suficiente, precum si in conditii de irigare. Pana la sfarsitul toamnei plantutele reusesc sa inradacineze bine si sa isi dezvolte rozeta de frunze dar de regula nu formeaza muguri florali. Datorita acestui fapt, anul urmator plantarii este fara rod, sau cu productie nesemnificativa (1-2 t/ha). Plantarile efectuate toamna tarziu, dupa 15 octombrie, dau de regula rezultate negative intrucat plantele nu se dezvolta suficient, iar radacinile lor raman la suprafata spre sfarsitul iernii.
Plantarea
de primavara, in martie aprilie, este indicata in zonele nordice cu primaveri
umede si toamne secetoase, precum si in zonele unde stratul de zapada nu se
mentine pe sol decat un interval scurt de timp. In anul plantarii, nu se obtin
fructe. Se recomanda chiar ca eventualele inflorescente care apar sa fie
suprimate, pentru a nu stanjeni dezvoltarea plantelor influentand negativ
recolta anului urmator.
Plantarea de vara, intre 15 iulie si 15 august, cu stoloni refrigerati sau recoltati direct din camp da rezultatele cele mai bune si in cultura multianuala intrucat plantele se dezvolta bine pana toamna, diferentiaza suficient mugurii floriferi si dau o recolta mare inca de anul urmator. Astfel, se pot obtine in decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. Plantarea de vara impune efectuarea irigarii si o asigurare a materialului saditor de calitate.
SFATURI
Dupa fiecare fertilizare
solul se iriga.
Faceti indepartarea
stolonilor de 4 ori pe an, pentru a preveni epuizarea plantelor si scaderea
productiilor.
Boli si daunatori la capsun
Viroze Sunt multe viroze la capsun, unele se transmit prin intermediul cicadelor, afidelor sau al nematozilor, altele se gasesc in stare latenta, cum este cazul patarii frunzelor - Strawberry motley virus, de aceea se recomanda utilizarea de stoloni liberi de virusuri si arderea materialului infectat. Alte viroze sunt patarea inelara, mozaicul arabic, rasucirea frunzelor, incretirea frunzelor, etc.. Micoze - Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. In Romania bola a fost descoperita de E. Docea in naul 1958, intr-o cultura langa Bucuresti. Ataca frunzele, florile si fructele. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara, care capata pete rosiatice. Fungicide: Karathan 0,1%, Topsin 0,07%, Benlate 0,06%, etc. - Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Este o boala foarte periculoasa. Plantele pierd din vigurozitate, frunzele de la baza raman ofilite. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Plantele se ofilesc total si se usuca. - Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. Ataca rizomul la nivelul coletului, pedunculii si caliciul florii, dar mai ales fructele. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. Fructele atacate prezinta pete brunii, iar pulpa se intareste si devine amaruie. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate. - Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Este o boala mai rar intalnita. - Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Este cea mai raspandita boala a capsunului, desi exista soiuri rezistente. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici, rosiatice spre violaceu, care capata un contur cenusiu inchis. Ciuperca poate ierna in resturile infectate. - Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae, Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. Ataca limbul foliolelor, pedunculii si caliciul florilor. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate, de culoare rosu-violacee. Petele cu timpul se maresc si se unesc, iar culoarea lor devine negricioasa. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate. - Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda, si poate distruge 80% din recolta. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate. - Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii.
Carabusul de mai - Melolontha
melolontha
Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol, unde rod radacinile plantelor. Viermele sarma - Agriotes vestulatus Traieste in sol si roade radacinile plantelor. Masuri de prevenire si combatere Masurile culturale: Controlul solului, inca de la infiintarea plantatiei, privitor la existenta larvelor de carabus de mai, a rozatoarelor, coropisnitelor si nematozilor. Masurile fizico-mecanice: Eliminarea si arderea plantelor infectate. La terminarea recoltarii, este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. Frunzele cosite vor fi arse. Masuri chimice: In luna aprilie, de la inceputul vegetatiei, se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii, patarii albe si a putregaiului. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice, la nevoie sau profilactic. Recoltarea capsunelor La capsune maturarea este esalonata prin urmare recoltarea acestora se face in mai multe reprize. Capsunele nu mai evolueaza in coacere dupa recoltare, ele raman exact in stadiul in care au fost culese. Datorita continutului mare in apa, capsunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales in conditii cu umiditate excesiva, capsunele devin sensibile la mucegaiuri si putregaiuri. Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare, cum ar fi cutiile din plastic. Fructele destinate consumului direct in stare proaspata se culeg cu tot cu caliciu, acesta se indeparteaza daca fructele urmeaza a fi procesate. Lucrari infiintare cultura.
Aratura.
Terenul trebuie sa fie nivelat pentru a evita baltirea apei (se imbolnavesc
plantele)
Fertilizarea inainte de aratura pentru a asigura elementele nutritive 40
to/ha gunoi de grajd, 200kg/ha superfosfat si 200 kg sare potasica.
Ingrasamintele se imprastie inainte de a face aratura .
Daca terenul contine viermi albi, viermi sarma trebuie combatuti cu
Heclotox3 25-75kg/ha sau Lindatox 3,idem. Daca nu-i starpiti riscati sa
pierdeti cultura.
Adancimea araturii 28-30cm.
Maruntirea se face gradinareste
si este foarte importanta.
Mocirlirea stolonilor asigura
prinderea stolonilor fara goluri. Consta
in inmuierea radacinilor fiecarei plante intr-o mocirla consistenta facuta din apa, balega de vaca proaspata si pamant
lutos. Mocirla este cea care stimuleaza
emiterea de radacini noi si asigura substantele
necesare hranirii plantei la inceput. Stolonii mocirliti se duc cu o ladita la
locul de plantare. Nu trebuie lasati la soare sau in vant.
Plantarea.
Cea mai buna prindere se realizeaza primavara si vara. Se va respecta
adancimea, coletul stolonului sa fie la nivelul solului. Daca plantati mai la
suprafata, plantele vor suferii de seceta vara si ger iarna. Daca plantati prea
adanc poate putrezi mugurele.
Atentie la pozitia radacinilor:
sa fie perfect verticala si dreapta(sa nu fie indoite).
Operatia de plantare 1 -se face cu un plantator gropita;
2- se introduce stolonul in groapa cu plantatorul
3- se strang radacinile pe intreaga lor lungime( adica sa vina in
contact cu pamintul nu numai la suprafata). Altfel planta se va usca.
LUCRARI EXECUTATE IN AN ROD.
Primavara foarte devreme
se face greblarea energica a culturii
resturile vegetale fiind scoase din cultura si arzandu-se.
Fertilizarea suplimentara
traditionala cu 300kg/ha azotat de amoniu 2/3 primavara foarte devreme
si 1/3 dupa recoltare.
Mobilizare sol pe intervalul dintre randuri si pe
rand cu sapa sau harletul.. Se face erbicidare sau se scot buruienile.
Combatere boli si daunatori.
Se face un tratament cu
zeama bordeleza dupa greblare si cand au aparut primele frunzulite. Alte
tratamente se fac la avertizare.
Mulcirea cu paie se face cand florile se detaseaza de
planta si au inaltimea de 10 cm.
Este
obligatorie si necesara pentru a avea fructe curate. Paiele se aseaza sub
plante sub forma unui strat continuu. La
1ha sunt necesare 8to paie.
Cosirea plantelor se
executa imediat dupa recoltare. Resturile vegetale se scot din cultura si se
ard.
Irigarea capsunariei se
face pana in partea a doua a verii chiar
si dupa cosire. In cazuri de seceta chiar si in timpul recoltarii.
Recomandam tehnologia Kemira cu ingrasaminte Ferticare care au un continut ridicat de elemnete
nutritive, microelemente usor asimilabile, nivel scazut de saruri, cu o
structura cristalina, obtinute din
materii prime ecologice.
Fiind 100% solubile in apa le puteti folosii si
pentru fertirigare si la fertilizari foliare. Elementele nutritive se
asimileaza foarte usor prin radacini si foliajul plantelor.
Mentin
curate instalatiile de udare evitand infundarea lor. Obs –la pregatirea
solutiilor se incepe intotdeauna cu dizolvarea ingrasamintelor Ferticare.
Ferticare I face parte din familia ingrasamintelor cu
continut cresc rezistenta plantelor,
stimuleaza cresterea vegetativa, imbunatatesc legarea, ritmul de coacere si
rezistenta la pastrare. Au nivel scazut de saruri (o concentratie ridicata
saruri dauneaza plantelor).
Exista mai multe retete recomandate de
tehnologia Kemira.cu fertilizari de pornire si fertirigari.
Tehnologie
fertilizare capsun ( cu rezultate f. bune pe un teren cu instalatie
picurare in anul de rod) pentru un sol
mediu aprovizionat.
Perioadele critice in aprovizionarea cu
elemente nutritive sunt:
inradacinarea si
formarea inflorescentelor cand planta e incarcata deja cu fructe.
Atunci trebuie
ajutata .
-Ferticare I 0,15%
- o data pe saptamana la inflorit;
-Ferticare
II 0,1% - o data pe saptamana pana la legare
fructe;
-Azotat de
Ca 0,1% - o data pe saptamana;
-Ferticare
III 0,08% - pana la recoltare o data pe saptamana;
-Azotat de
Ca 0,06% - o data pe saptamana .
Aceasta reteta
asigura formarea unor inflorescente puternice
o buna legare, o cultura uniforma, bine incheiata si rezistenta, un
echilibru intre vegetativ si generativ pe tot parcursul perioadei de vegetatie.
O schema de fertilizare in an infiintare cultura (
teren cu instalatie picurare) .
Suprafata - 1500 mp.
Ferticare I – 12 zile, 2 kg/zi
Se asigura o inradacinare puternica a
plantelor.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu